Incepem cam abrupt si fara introducere o serie de articole dedicate fermecatoarei Bucovine, care, lasand la o parte Dobrogea noastra de suflet, ne-a fascinat cu dulceata plaiurilor, monumentelor si vorbei oamenilor sai, oricum ar fi ei de fapt, buni sau mai rai.
La Voronet am ajuns intr-o duminica surprinzator de friguroasa de sfarsit de august, oarecum nesiguri de ceea ce aveam sa gasim. Stiam despre “albastrul de Voronet”, despre care afirmam cu tarie ca este singurul brand turistic specific romanesc, unic in felul lui si de care trebuie sa fim mandri, caci e una dintre prea putinele inventii romanesti ce au ramas peste veacuri, care a prins si care ne face cinste, privit cu simpatie si admiratie de oamenii educati si curiosi de pe tot globul, de acest nume auzind pana in indepartata Japonie.
Biserica Sfantul Gheorghe a manastirii Voronet a fost ctitorita de domnitorul Stefan cel Mare in 1488. Altarul si naosul au fost pictate la sfasitul sec. XV, iar pronaosul la mijlocul sec. XVI. Insa, conform ultimelor cercetari, se pare ca biserica ar fi fost construita cu mult inainte, pe vremea lui Alexandru cel Bun (inceputul sec. XV), aceasta fiind distrusa intr-un incendiu, probabil in jurul anului 1475, in timpul lui Stefan cel Mare, care a refacut-o, a largit-o si l-a chemat aici ulterior pe Daniil Sihastru, numindu-l staret.
Pictura cea mai impresionanta de la Voronet este reprezentarea Judecatii de Apoi de pe peretele vestic (vestul este, de altfel, asociat in mod frecvent cu moartea – la vest se pune crucea in cimitir, la capul decedatului, asezat tot la apus, pentru ca, atunci cand se va ridica, pe lumea cealalta, sa priveasca spre rasarit, spre Dumnezeu). Pictura este impartita in cinci planuri orizontale si se intinde inclusiv pe contraforti, dand impresia ca privesti intr-o carte deschisa. De altfel, pe acest perete nu exista nicio fereastra, probabil tocmai pentru a putea folosi tot spatiul pentru fresca.
Voronet- Judecata de Apoi (Sursa: Wikimedia Commons)
In planul 1, cel mai de sus, vedem in centru cum ingerii deschid fereastra cerului si lasa sa se vada chipul lui Dumnezeu Tatal.↓
Autor imagine: Cristian Bortes. Sursa: Wikimedia Commons. Imagine prelucrata de autorii blogului.
De ambele parti ale chipului Sau se afla cele 12 semne zodiacale, simbol al trecerii timpului.↓
Autor imagine: Cristian Bortes. Sursa: Wikimedia Commons. Imagine prelucrata de autorii blogului.
In capetele frescei, tot in acest plan, ingerii infasoara constelatiile [deci, timpul] precum un pergament, semn ca vremea s-a scurs deja si ca a venit momentul Judecatii de Apoi. Toata aceasta scena este pazita de arhanghelii Mihail si Gavril, pictati la marginile planului 1, cu sabiile scoase.↓
Autor imagine: Cristian Bortes. Sursa: Wikimedia Commons. Imagine prelucrata de autorii blogului.
Miscand privirea putin mai jos, pe planul 2, gasim o reprezentare a scenei deisis, cu Iisus Hristos, cea de-a doua parte a Sfintei Treimi, in centru. De-o parte si de alta a Sa se afla Fecioara Maria si Sfantul Ioan rugandu-se si mijlocind pentru oameni.↓
De-o parte si de alta a lui Iisus se afla cei 12 apostoli, iar in spatele lor o multime de ingeri care asista si ei la Judecata .Aici observam pentru prima oara un element predominant al acestei fresce: elementul moldovenesc, prezent aici prin pictarea apostolilor ca fiind asezati pe niste lavite impodobite cu flori moldovenesti.↓
Autor imagine: Cristian Bortes. Sursa: Wikimedia Commons. Imagine prelucrata de autorii blogului.
In planul urmator, al treilea, gasim si celalalt element al Sfintei Treimi,Sfantul Duh, reprezentat aici sub forma unui porumbel alb asezat pe cartea vietii, pe un tron. De-o parte si de alta a Sfantului Duh ii gasim pe Adam si Eva (pictati cu aureole de sfinti).↓
In extremitatea stanga a acestui cel de-al treilea plan il gasim pe Sfantul Pavel care indeamna spre judecata pe credinciosi: ceata dreptilor, a mucenicilor, a episcopilor si a prororocilor.↓
In partea opusa, vedem cetele pacatosilor carora Moise le arata sa se uite spre Iisus, sa se caiasca. Este interesant de vazut ca pictorii au reprezentat pacatosii sub forma turcilor, tatarilor, armenilor si evreilor, dusmanii moldovenilor de atunci si cei urati pentru atitudinea lor comercial necinstita fata de localnici.↓
Autor imagine: Cristian Bortes. Sursa: Wikimedia Commons. Imagine prelucrata de autorii blogului.
Intorcandu-ne privirile spre centrul acestui cel de-al treilea plan, vedem ca sub tronul Sfantului Duh este pictata mana lui Dumnezeu care tine balanta dreptatii pe care sufletele sunt cantarite [aici intram de fapt in planul al treilea]. Chiar sub balanta este pictat un om gol, reprezentand faptul ca la Judecata de Apoi mergem doar cu faptele noastre, dezgoliti de bogatiile si de slava lumii. De o parte a balantei se afla ingerii si de cealalta demonii care isi disputa sufletele oamenilor. Vedem chiar cum demonii se urca pe balanta si incearca sa triseze pentru a castiga un suflet in plus. Faptele bune si cele rele sunt reprezentate sub forma unor suluri pe care le vedem in cosurile purtate de ingeri, dar si de demoni.↓
Putin mai jos vedem cum demonii trag in lanturi pacatosii spre raul de foc.↓
Autor imagine: Cristian Bortes. Sursa: Wikimedia Commons. Imagine prelucrata de autorii blogului.
Urmand cu privirea focul iadului vedem cum in planul cel mai de jos – si cel mai aproape de ochii privitorului- este plasata si imaginea ce mai infricosatoare a iadului: un demon calare pe un balaur cu doua capete, asteptand sufletele pacatosilor.↓
Dincolo de raul de foc vedem scena invierii din morti, cand atat pamantul si marea (reprezentate cu trup de femeie), dar si animalele elibereaza pe cei care au murit. Vedem aici pe arhanghelul Mihail care sufla in buciumul moldovenesc (nu in trambita) pentru a trezi mortii si a-i chema la Judecata, mortii fiind reprezentati aici infasurati in giulgiu, precum mumiile. Vedem si cum animalele salbatice (obisnuite acestui spatiu sau inchipuite) elibereaza sufletele celor pe care i-au mancat. Astfel, alaturi de ursi sau lupi, vedem in aceste imagini si un elefant, un leu sau un dragon.↓
Putin mai jos vedem si cum apele elibereaza pe cei muriti in naufragii pentru ca sufletele lor sa poata fi judecate.Ca si in imaginea de mai sus, pictorii au populat acest spatiu marin si cu animale cunoscute, dar si cu fiinte mitologice.↓
De partea cealalta a raului de foc vedem o imagine cu trei scene: in centru, David care isi canta psalmii, dar nu la harpa, ci la un instrument local, la cobza. In stanga lui David este reprezentata moartea omului bun imbracat in alb (este vorba, de fapt, de o camasa moldoveneasca), sufletul acestuia fiind indrumat de ingerul sau ocrotitor. In dreapta lui David insa vedem moartea omului pacatos, infasurat intr-o patura rosie. Langa el se afla un inger care impinge o sulita in el, in semn ca se leapada de cel care a facut fapte rele. Tot aici se afla si un diavol care tine un pergament pe care scrie in slavona “Omule, al meu esti!”.↓
Indreptandu-ne ochii putin mai sus, vedem ceata sfintilor care se indreapta spre poarta raiului. Privind cu atentie sfintii reprezentati aici vedem cum fiecare reprezinta parca o categorie diferita: asceti, inalte fete bisericesti, dar si domnul si doamna tarii.↓
La poarta raiului (in planul cel mai de jos, al cincilea) il vedem pe Sfantul Petre care are in mana cheile raiului.↓
Raiul este reprezentat ca un loc cu vegetatie bogata, bineinteles existand aici si Pomul Vietii cu chipul lui Iisus, talharul care a fost rastignit alaturi de Iisus, Sfanta Fecioara asezata pe un tron si avand de-o parte si de alta ingeri, ea fiind de fapt cea care ii intampina pe sfinti in rai. Tot in rai se afla si patriarhii care au in brate stergare moldovenesti unde sunt asezate sufletele celor drepti, sufletele fiind pictate sub forma de prunci, simbol al inocentei. Culoarea alba de fundal exprima acelasi lucru, inocenta copilariei, regasita de sufletele pure.↓
Vedem deci cum pictorii au sintetizat intr-un spatiu relativ restrans pasaje intregi din Biblie care descriu momentul Judecatii de Apoi, introducand in acelasi timp imagini cu specific local pentru a face mai usor de inteles intregul ansamblu, caci aceasta pictura, ca toate reprezentarile de pe peretii manastirilor moldovenesti, functiona ca o reprezentare grafica a Bibliei pentru cei (multi pe atunci) care nu puteau sa citeasca Biblia singuri, respectiv putea fi folosita ca instrument de educatie crestina. Despre celelalte picturi ale manastirii ne vom referi intr-un articol viitor, ce se va referi la elementele comune manastirilor bucovinene din sec. XV-XVI.
Pentru a ajunge la Voronet din Suceava, mergeti pe drumul E58 pana la Gura Humorului (circa 40km) si apoi urmati indicatorul spre manastire, la stanga.
Rugaminte: incercati sa lasati locurile asa cum le gasiti, fara inscriptii scrijelite si gunoaie sintetice ! Pe drumul pana la destinatie si inapoi nu circulati cu viteza excesiva, nu dati semnale din faruri de la 1 km distanta, pastrati distanta fata de cel dinaintea voastra, creati confort pentru voi insiva si pentru ceilalti prin respect.
Marea majoritate a articolului se bazeaza pe ghidajul oferit la manastire, insa puteti consulta si urmatoarele surse:
- articol aparut la Mediafax despre rezultatele ultimei cercetari arheologice de la Voronet;
- prezentare pe CIMEC;
- articol de Doina Mandru despre bisericile cu picturi murale exterioare din Bucovina;
- prezentare detaliata a imaginilor de Doru Munteanu (pe Scribd).
De asemenea, pe site-ul turism in Bucovina puteti gasi imagini panoramice la Voronet (si nu numai).
